Liniste. E tot ce aud acum. Urechile mele se bucura. E un fundal intunecat in camera, dar e asa linistitor si bine pentru ochii mei obositi. Ascult o melodie ce ma poarta parca in alta lume, o sfera astrala pe care nu am mai vizitat-o de mult. Se numeste 3 A.M.
Imi doresc sa fie vara din nou, sa stau pe plaja la 3 dimineata, ascultand melodia asta, privind valurile. Sunt fericita acum, in acest moment, singuratic si totusi atat de cald. Nu simt nimic in afara de liniste. Si uneori e atat de bine. Doar sa ne luam gandul putin de la orice altceva. Sa fim doar noi. Intr-o singura clipa inghetata in timp. Sunt infasurata in patura, e cald si bine, ma simt ca un copil mic la sanul mamei. Privesc fereastra inghetata. Afara parca e o alta dimensiune. E asa departe acel "afara". Si ma bucur. Sunt doar eu cu mine aici, simt in toate respiratiile si bataile de inima doar liniste.
Sunt momente in viata cand e doar o liniste profunda, insa nu apasatoare, ci placuta. Si toate lucrurile se asaza la locul lor. Sunt fericita ca maine in sfarsit nu trebuie sa ies din casa. Nu am nimic de facut. Intr-un fel, imi da un ciudat sentiment de libertate. Si acum pot doar sa scriu si sa ascult muzica. Sa ma bucur. Apoi sa ma odihnesc, sa dorm adanc, sa visez frumos, cum de mult n-am mai visat. Vreau sa imi apari tu in vis.
Sunt momente cand ma gandesc la el ca la o sculptura greceasca, ca la ceva atat de perfect. Pe el il aseman cu arta. Atat de frumoasa, perfecta si calda. Umana. Si sunt si momente cand doar esti in bratele acelui cineva special si simti ca e exact locul in care ar trebui sa fii, in acel moment.
Suntem doar copii ai Universului. Suntem plini de iubire, ne jucam prin lumea asta noua, ce ne fascineaza. Ne bucuram de fiecare clipa, caci nu stim cat de mult timp suntem pe aici. Si nu stim nici cat timp ne va mai primi Universul cu bratele deschise, ca acum. Ploaia la fel, ne e prietena. Si fulgii de zapada care cad in cercuri pe asfalt. Si noaptea intunecata. Si muzica lenta. Si pasii si soaptele. Si un turn de unde se vede tot orasul. Si valurile. Mereu ele. Si o barca.
Imi amintesc cu drag acum, pe masura ce imi ies din transa si intru in lumea viselor. E liniste acum. Mai liniste ca niciodata. Sufletul se impaca, se recompune. Simt fericire. Simt si aud. Liniste.
Persoane interesate
sâmbătă, 27 ianuarie 2018
Liniste
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu