Manifest: iu-bi-re.

Manifest iubire. In tot ceea ce fac. Manifest iubire. Atunci cand ma plimb, cand vorbesc, cand simt. Manifest iubire. In tot ceea ce fac. Si chiar si atunci cand plang, o fac din iubire.
Sunt om. Manifest si arat mii de sentimente. Dar cel mai mult manifest iubire. Atunci cand citesc sau scriu, atunci cand ma trezesc si cand adorm, si ma gandesc la infinitul lumii. As putea sa strang tot infinitul intr-un manunchi, si l-as preface in zambile. Cate una pentru fiecare. As strange toata amaraciunea lumii intr-o clipa inefabila pe care apoi as arunca-o inapoi, in neant, in veacurile lumii trecute, de unde a venit.
As scrijeli pe cer numele tuturor persoanelor pe care le-am iubit. Si le-as jertfi bucati din mine fiecaruia. As atarna de numele fiecaruia o lacramioara, ce nu s-ar ofili niciodata. Si as pleca sa caut alt cer pe care sa-mi scrijelesc iubirea pe care o manifest. Ar fi frumos sa stiu ca nu e totul in zadar. Ar fi frumos sa stiu ca totul va fi bine, nu? Si ar fi frumos sa stiu ca oamenii pe care ii iubesc stiu asta. Stiu acest fapt neimportant de important ce face parte din viata mea si a lor. Si as vrea sa cant. Sa cant cate-n luna si-n stele, pana ce as ramane fara glas. Apoi m-as resemna, si mi-as dona celelalte sapte vieti ce imi vor fi ramas. Pentru ca voi trai si dupa moarte. Istoria mea va ramane scrijelita intr-un petic de cer, dar nu va fi rostita cu voce tare niciodata. M-as rusina probabil de toata iubirea pe care o manifest. Desi, o, Doamne, n-as vrea nicicand sa se intample acest lucru. Ar trebui sa fiu mandra. Si demna de ceea ce am reusit. Ar trebui sa las deoparte intregul amalgam de sentimente, pastrand, in final, iubirea.
iu-bi-rea. Si atat. E tot ce as avea nevoie.
Zambilele vor fi puse la pastrat, intre filele nebunatice ale unei carti, iar lacramioarele vor dainui si ele atarnate de scrijeliturile mele caraghioase. Si ultima dorinta ar fi sa zambesc. Si, pentru o secunda neinsemnata, toata lumea asta infinita sa zambeasca. Atat. Apoi m-as duce. M-as reintoarce in veacurile lumii, si probabil as ramane acolo, visand. Sau voi continua, luand-o de la capat intr-o alta lume la fel de infinita ca cea din care tocmai as pleca, manifestand si in aceasta, iubire.